Bucurie în Mișcare

În perioada 27-28 mai 2023 în Parcul Alei din Giurgiu, te invităm alături de partenerul nostru, @BucurieÎnMișcareRomânia, într-un spațiu unde să experimentăm împreună bucuria sportului individual și organizat cu impact pozitiv pe multiple planuri, în sute de comunități. Dacă ești din #Giurgiu te poți implica fie ca voluntar, fie ca un club sportiv (dacă faci parte dintr-un club sportiv). Așadar, te poți înscrie la cea mai importantă campanie națională de promovare a mișcării din România, accesând următorul link: https://forms.gle/25Y5mHahGBMqpuKU9

Obiectivele principale ale festivalului „Bucurie în Mișcare România” sunt: 

1. Generații sănătoase;

2. Modele în sport;

3. Incluziune și impact social;

4. Sportul, un mod de viață. Mai multe detalii regăsiți accesând următorul link: https://bucurieinmiscare.ro/despre-bim/.

La nivel mondial este prezent conceptul de sport pentru impact social, care, într-o definiție mai largă, reprezintă modalitățile prin care mișcarea și educația fizică pot fi folosite conștient și cu intenție ca parte din intervenții ce rezolvă probleme majore precum poluarea, discriminarea, sănătatea precară, accesul la educație, lipsa implicării civice. În România, inițiativele care să susțină un astfel de concept sunt punctuale, însă există inițiative care folosesc cel mai des sportul în educație, dar și pentru a oferi publicului larg acces la activități fizice, pentru incluziunea grupurilor considerate vulnerabile și pentru accesul copiilor din medii defavorizate la programe pentru performanță. O categorie de nișă, dar importantă este folosirea sportului pentru integrarea în societate a persoanelor vârstnice.

Doar unul din 10 români fac sport, se arată într-un raport din 2021 al Institutului Național de Statistică. Cele mai multe persoane care realizează activităţi fizice sunt copiii între 5-14 ani (50,2%) și tinerii de 15-24 ani (20,5%). După această vârstă, ponderea persoanelor care fac sport în timpul liber scade semnificativ, de la 11,0% la grupa de vârstă 25-34 ani, la 0,3% la persoanele de 75 de ani şi peste. Efectele se văd în mai toate statisticile privind sănătatea populației. Potrivit Eurostat, dacă în 2014 doar 9,1% dintre români puteau fi catalogați drept obezi, în 2019 rata a crescut la 10,5%. În mod similar, numărul de persoane supraponderale a crescut și el de la 53,9% la 56,4%, iar cel al pre-obezi a crescut de la 44,8% la 46%. „Lipsa de activitate fizică duce la exces de greutate, favorizează apariţia obezităţii şi a unor afecţiuni cronice precum bolile cardio-vasculare şi diabetul, care afectează calitatea vieţii, pun în pericol viaţa persoanelor şi creează probleme economiei şi bugetului alocat sănătăţii”, se arată în Cartea albă privind sportul. Așadar, pe termen lung, consecințele lipsei de activitate fizică se văd în costurile pe care statul le are cu serviciile medicale.

Un model este o persoană al cărei comportament, exemplu sau succes este sau poate fi imitat de alții, în special de cei mai tineri. Există 3 tipologii de modele din sport, pentru copii și tineri: atleții de performanță din diverse discipline (sportivi profesioniști activi sau retrași din activitate), antrenori (de la profesorii dedicați din școli, la antrenori din cluburi private sau publice, până la antrenori profesioniști din sportul individual sau de echipă) și părinții (aceștia sunt, în general, cele mai puternice modele de urmat pentru copii și tineri implicați în sportul organizat. Când ambii părinți sunt activi, copiii lor sunt mult mai probabil să fie activi.).

Doar 11,6% dintre românii de peste 15 ani fac săptămânal sport sau diverse activităţi fizice recreative în timpul liber, arată un studiu realizat anul acesta de Institutului Naţional de Statistică. De asemenea, speranţa de viaţă a românilor este una dintre cele mai mici din Europa, de 75,9 ani, comparativ cu media europeană de 78,2 ani. Pandemia ne-a perturbat viața în toate aspectele ei – învățământul s-a mutat în online, sălile de sport s-au închis și competițiile s-au anulat, am fost nevoiți să ne izolăm și să limităm contactul cu alte persoane. În aceste condiții, am fost mai puțin motivați să facem mișcare. Dar având în vedere că, pe lângă efectul antiinflamator și antioxidant, sportul stimulează memoria si procesul de învățare, fiind un excelent instrument de gestionare a stresului, prin diminuarea simptomelor de anxietate si depresie, poate fi factorul cheie care să ne ajute să tolerăm mai ușor crize similare. Având în vedere efectul său de prevenire, sportul ar trebui inclus în strategii de sănătate publică.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *